Deborah E. Lipstadt tine un discurs intens la Universitatea Emory din Atlanta despre Holocaust, iar discursul ei este intrerupt de catre un barbat care se prezinta drept David Irving, un negationist cunoscut al existentei reale a Holocaustului pe care chiar ea l-a etichetat astfel in cartea ei publicata in anul 1993. El o provoaca pe Deborah, in mod absurd, sa dezbata pe seama existentei pe bune a Holocaustului. Deborah refuza sa cada in aceasta absurditate, asa cum o considera ea, argumentand ca „Nu voi dezbate faptele.” Doi ani mai tarziu, Deborah se regaseste in situatia de-a fi data in judecata pentru defaimare si distrugerea reputatiei lui David.
Vai, dar cum de nu comenteaza nimeni 😀
Deci,in concluzie,nu e permis sa contesti holocaustul pentru ca tu ai convingerea atestata ca el nu a existat,caci asta te face rasist si antisemit.Desi in film nu s-a adus nicio proba a existentei holocaustului,s-a conturat ideea clara ca acesta este real fara drept de apel.Tipic propagandei jidovesti ,discreditarea si terfelirea celor ce se opun imensei masinarii aducatoare de profituri incredibile,denumite holocaust. Filmul cred ca serveste drept sperietoare pentru cei ce si-ar mai putea permite acest groaznic afront declarat blasfemie universala : negarea holocaustului.Ce sila mi-e !
Robandra, nici nu conteaza daca a fost sau nu. Ce cacat ia adunat acolo cu zecile de mii? La ce munca fortata, cu femei si copii? Sa faca ce cu ei? Vedeate-as pe tine adunat in lagar ca sa aiba grija de tine sa nu faci paduchi! Filmul serveste drept aducere aminte la liberi si frumosi, tineri ca voi, care cred ca le e harazit tot ce-i sub soare, Un cacat! Ce-as mai vrea cate un razboi adevarat pentru tinerii astia care nu stiu nimic ca au google, care nu respecta nimic ca au totul. Stii ceva robandra! Du-te in cacat de prost sau proasta ce esti! Scurt.
Asa este
Haa… Ha…
hmm.ceea ce spun acum este doar parerea mea despre ceea ce s-a expus in acest film. si doar aceasta. din pacate, ceea ce eu stiu, si nu doar din cartile de istorie, nu are decat 2 % concordanta, din strict punctul meu de vedere, cu ceea ce expune acest film..l-am urmarit cu atentie de 3 ori…si am ajuns la 2 concluzii:
– una este aceea ca se vrea ca oamenii care pot, sa dovedeasca aceste atrocitati de la Auschwitz. Si consider ca rolul domnului Irwin in acest film a fost tocmai de a arata ca intr-adevar, atrocitatile au existat, si, pentru ca, printr-o simpla carte nu le-a putut dovedi, a preferat sa isi riste reputatia pentru a aduna oameni contra lui,care sa caute dovezi.. si inca un lucru despre care m-am intrebat..actiunea procesului din film nu se situa intr-un anumit an..se vorbea despre ani. dar este o mare diferenta. se putea ca el sau rudele apropiate sa fi fost un fenomen de durere, care a facut partea Auschwitzului. Dar ce exact a fosta Auschwichtzul?
– cealalta parere este ca nu ne judecam in ‘Carti scrise’. Nu m-am informat daca domnul sau doamna din film exista, ca si nume. Referindu-ma, bineinteles, la numele mentionate in film. Bineinteles ca ii recunosatem fizic ca si actori pe majoritatea dintre ei. Si doar din punct de vederere fizic. Din punctul meu de vedere. Dar le transmit aprecieri. Pentru cei care s-au documentat as da nota 0. petru totata echipa, cu filmari, cu regizori, cu toate milioanele slabe cheltuite, nota -7! Pentru Prestatia actorilor care nici macar nu simt ceea ce spun, le dau un minus 5!
Doamna Deborah Lipstadt exista inca, traieste inca, ea a scris cartea :
“History on Trial: My Day in Court with a Holocaust Denier” by Deborah Lipstadt.
Poza dansei o puteti vedea in baza de date IMDb daca introduceti la cutare numele dansei, impreuna cu cartile scrise de dana…